În ciuda unei cantități din ce în ce mai mari de informații din domeniul sănătății mintale, nu sunt de găsit prea ușor diferențierile clare între specializările. Termeni din ce în ce mai uzuali, precum psiholog sau psihoterapeut dar și cel de psihiatru sunt utilizați adesea ca fiind sinonimi sau neințeleși foarte bine. Cu ce se ocupă psihologul? Dar psihoterapeutul? Când mergem la psihiatru? Sunt doar câteva întrebări la care voi încerca mai jos să ofer un răspuns.

 

Să începem prin a defini prima oară ce este psihologia. Psihologia este știința exactă a minții și a comportamentului uman. Este studiul funcțiilor și a proceselor mintale, a experiențelor interioare și subiective. 

 

Un psiholog este o persoana care a terminat facultatea de psihologie.

 

Conform ghidul ocupatiilor, psihologul "este un specialist în psihologie, adica stiinta care se ocupa cu activitatile psihice si cu fenomenele mentale ale oamenilor (cum sunt abilitati, deprinderi, atitudini) si cu structura si dezvoltarea de personalitate (cum sunt temperamentul, emotiile, motivatiile, caracterul) în raport cu mediul în care activeaza persoana respectiva. Un psiholog poate lucra în industrie, comert, educatie, în domeniul medical, în sfera social-psihologica si în calitate de consilier pentru locul de munca, în centre de plasare forta de munca, în sistemul juridic, în arte, în cercetare etc."

 

*În Romania, atestarea specializării psihologilor este făcută de Colegiul Psihologilor din Romania și orice psiholog acreditat apare înscris în Registrul Psihologilor, care este public pe site-ul colegiului.

 

Psihologul nu este medic, ci este o persoană care practică psihologia, așa cum un avocat practică avocatura. Dar, ca și în cazul medicilor, psihologul optează specializarea în anumite arii:

 

     - Psihologie clinică 

     - Psihoterapie

     - Psihologie educațională, consiliere școlară

     - Psihologia muncii

     - Psihologie judiciara, etc

 

Ce face un psiholog?

În funcție de specializările pe care le are, poate să facă:

- evaluare clinică

- consiliere psihologică

- psihoterapie 

- evaluare vocațională

- cercetare, etc 

 

Un psiholog clinician, ca să poată fi atestat, a urmat cursurile unui master acreditat în psihologie clinică sau a absolvit cursuri de formare în acest sens.
În acest caz, psihologul face evaluări clinice și diagnoze referitoare la sănătate și boală, prin folosirea unor instrumente ca interviul, observația și testelor specifice (teste pentru depresie, anxietate, teste de personalitate etc).
Acesta investighează tulburarile psihice și alte condiții de patologie, evaluează starea de sănătate psihica, evaluează personalitatea și mecanismele de adaptare, dezvoltarea psihologică, etc. De asemenea, psihologul clinician este cel care evaluează prin interviu clinic și testare psihologică diagnosticul bolilor psihice stabilite de psihiatri și construiește tabloul clinic al bolii psihice.

 

Psihologul clinician este diferit de psihiatru. Psihiatrul este medicul care a absolvit o facultate de medicină și s-a specializat în psihiatrie. Este specialistul care realizează o evaluare în urmă căreia propune un plan de tratament. Acest plan de tratament poate presupune mai multe secțiuni, specificitatea fiind partea medicamentoasă. Spre deosebire de psiholog sau psihoterapeut, psihiatrul poate prescrie rețete. Dar rolul evaluării psihiatrice nu este doar acela de a prescrie rețete – a da medicamente –ci de a identifica ariile problematice și a propune soluția potrivită, fie că e vorba de medicamente, de psihoterapie, de consiliere sau de alte activități. El poate recomanda internarea în spital, în ambulatoriu, la un sanatoriu de nevroze sau poate da concediu medical pentru recuperare la domiciliu. Psihiatrul poate avea, de asemenea, și supra-specializare într-un tip de psihoterapie, ceea ce presupune atestarea conform normelor Colegiului Medicilor din România.

 

Spre deosebire de medicul psihiatru, care pune un diagnostic restrâns, psihologul  clinician oferă mai multe detalii asupra funcționarii persoanei în interiorul acelui diagnostic, oferind o vedere mult mai complexă asupra funcționarii acelei persoane. 

 

O altă specializare este psihoterapia. Psihologul care practică psihoterapia se numește psihoterapeut. Pentru ca un psiholog să poată fi acreditat în psihoterapie, acesta a urmat un master acreditat sau a absolvit o școală de formare într-o anumită psihoterapie specifică (psihanalitică, cognitiv-comportamentală, adleriană, experiențială, sistemică și de familie, psihodramă etc) și a trecut el însuși printr-un proces obligatoriu de psihoterapie sau de dezvoltare personală.

 

Cu toții știm ce este o clinică medicală. Până la un moment dat funcționarea corpului nostru este normală. Se întâmplă însă la un moment dat această funcționare să se deterioreze. Poate fi vorba de un cumul de factori sau să zicem că am fost la ski și ne-am fracturat un picior. Din acel moment intrăm în clinică de recuperare. 

 

Acolo suntem evaluați, acolo găsim instrumentele și procedurile de recuperare, acolo sunt specialiști care ne asistă și ne monitorizează. Oricât de ridicat ar fi profesionalismul lor, recuperarea funcțiilor deteriorate depinde în primul rând de noi. Noi suntem actorii principali în procesul de recuperare .

 

De determinarea noastră depinde de câte ori repetăm o procedura, cât de des ne monitorizăm progresul și ce lecții învățăm din ceea ce ni se întâmplă. 

 

În mod similar se întâmplă și în psihoterapie. Funcționarea psihologică de care am beneficiat se deteriorează la un moment dat. Atunci începe procesul de recuperare psihologică. Psihoterapia este o recuperare a funcțiilor psihologice deteriorate. 

 

Beneficiați astfel de evaluare, proceduri de recuperare, specialist care să te asiste în proces. 

 

ACTORUL PRINCIPAL ÎN ACEST PROCES ESȚI TU! 

 

Succesul recuperării depinde de implicarea personală în realizarea procedurilor de evaluare și tratament pe care noi le prescriem, le putem garanta calitatea, dar nu le putem execută în locul tău. 

 

Așadar, două lucruri sunt esențiale pentru a începe o recuperare psihologică de succes:

 

1. Să fii convins că actorul principal ești tu. Dacă nu va jucați rolul, “filmul” este prost, oricât de buni sunt cei din rolurile secundare.

2. Să va schimbați atitudinea față de problemele pe care le aveți. Adesea utilizăm problemele pe care le avem că să ne plângem, că să ne cream scuze, să obținem beneficii secundare de la cei din preajma noastră. Stop. Acum trebuie să vedem problemele că sarcini de rezolvat, pentru care avem proceduri pe care trebuie să le executăm. 

 

Procesul de recuperare psihologică se bazează pe trei piloni principali: execuția, repetiția și reflecția.

 

Execuția înseamnă că zilnic efectuăm procedurile pe care le-am stabilit.

 

Aceste proceduri sunt decise la începutul procesului. 

 

Repetiția înseamnă că procedurile de recuperare sunt reluate zilnic. Ele trebuie să devină habitudine, obișnuințe, automatisme. Succes terapeutic nu vine nici din înțelegerea procedurii, nici din execuția ei o singură dată, ci din repetiția ei. Pentru că un comportament bun să devină obicei, el trebuie repetat de foarte multe ori (între 18 - 360 iterații). 

 

Reflecția vă permite să vă monitorizați execuția și să vă extrageți învățămintele. Pe baza lor, veți deveni tot mai pricepuți în executarea procedurilor de recuperare. 

 

Prin execuție, repetiție și reflecție, fiecare procedura va genera maximum de efecte terapeutice. 

 

Ce fel de psihoterapie practic eu? Terapia Cognitiv-Comportamentală (CBT)

Terapia cognitiv-comportamentală susține că stilurile distorsionate de gândire pot cauza sau exacerba emoțiile și comportamentele nedorite/ disfuncționale. Prin sedințele de terapie CBT identificam împreună și modificăm aceste gânduri distorsionate cu scopul de a modifica felul în care vă simțiți și vă comportați în diferite situații de viață.

 

Perspectiva CBT asupra tulburărilor emoționale și de comportament:

- Problemele psihologice au la bază gânduri disfuncționale/ nesănătoase.

- Problemele psihologice au la bază paternuri învățate de comportamente disfuncționale.

- Persoanele care suferă de diferite probleme psihologice pot învăța noi modalități de răspuns, prin urmare simptomele disfuncționale se reduc, iar persoana devine mai eficientă în a aborda dificultățile cu care se confruntă.

 

Intervenția CBT presupune modificarea paternurilor de gândire și de comportament. Astfel, oamenii învață:

- Să iși recunoască propriile distorsiuni de gândire care le crează probleme

- Să iși reevalueze distorsiunile de gândire dintr-o perspectivă mai “rațională”

- Să înțeleagă mai bine comportamentul celorlalți

- Cum să iși dezvolte încrederea în propriile abilități de a face față unor situații specifice (într-o manieră rațională)

- Să se confrunte cu situațiile care le declansează răspunsuri de anxietate/ frică, în loc să le evite

- Să dobândească strategii de rezolvare de probleme în situații dificile

- Strategii de relaxare

 

Dacă intri pe internet, vezi multe cabinete de psihologie. Cum alegi specialistul potrivit ție?

Poți să ți cont de mai multe sugestii când alegi specialistul: 

- dacă îți place ce scrie în mediul online. 

- În funcție de ce servicii ai nevoie, apelezi la cineva care să aibă specializarea dorită de tine (psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie)

- în funcție de vârstă, de ce îți transmite la un prim contact

- în funcție de experiență, de recomandare 

 

Ce nu face un psiholog:

- nu pune diagnostic clinic și nu prescrie medicamente 

- nu are o bagheta magică prin care să te facă să nu mai simți nimic, să nu mai ai dificultăți și să devii dintr-o dată fericit 

- nu ghicește gândurile și nevoile oamenilor 

Psihologul este o resursă pentru echilibrul oricărei familii, iar suportul de tip psihologic este în primul rând un demers educaţional. Aşa cum învăţăm ce anume trebuie să mâncăm pentru a fi sănătoşi, ce este esenţial să facem la locul de muncă pentru a avea randament, similar putem învăţa principii şi metode care să ne ajute să trăim viața cu bucurie și fericire.

 

Psihologul - o resursă pentru o viață mai bună!   

 

Bibliografie:

1. Tratat de psihoterapii cognitiv și comportamentale Ed. 3 - Daniel David 

2. Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală, Irina Holdevici 

3. Introducere în psihoterapie - Daniela Ionescu

4. Psihologie sociala clinica, Ion Dafinoiu si Stefan Boncu 

Webografie:

1. Paxonline.net 

2. Depreter.ro